miercuri

cum pana mea

Aparitia tatalui meu in holul sectiei de politie mi-a parut salvatoare. Arata foarte suparat, dar cu toate astea mi-a zambit si m-a mangaiat pe cap. Mangaierea m-a durut ca o palma, eram sfasiat ca l-am suparat inca o data, ca l-am dezamagit ca de obicei.
M-a intrebat daca m-au batut. Am zic ca nu, doar ca m-a carpit unu aiurea. Tata m-a rugat sa-l arat, iar cand respectivul a trecut pe acolo, tatuca s-a dus la el. L-a calcat tare pe picior tintuindu-i piciorul sub bocancul lui apoi i-a tras un pumn in piept. Politistul si-a pierdut respiratia si s-a chircit tusind tebecistic dar imediat in ajutorul lui au sarit alti doi copoi care cautau sa-l imobilizeze pe razbunator. Apreciez si admir asta la taica-miu si regret ca nu mi-am insusit-o mai bine, “me dad has bigger balls than me”, duhh si nu datorita celor 25 de ani in plus corelati cu gravitatea ci pentru ca desi sunt baiatul lui si semanam in multe n-am luat rautatea aia gen “ te fac eu pe tine”.
S-a creat o larma destul de mare, dintr-un birou a iesit o doamna care ulterior am aflat ca era capitan si a oprit inclestarea. D-na capitan a intrebat despre ce este vorba, apoi l-a rugat pe tata sa iasa asigurandu-l ca nu o sa mai dea nimeni in mine. Tata a iesit raspunzand amenintarilor “tebecistului” cu ceva legat de o hora pe coastele lui la o viitoare reintalnire.
In fine dupa o discutie cu d-na capitan si alte audieri si declaratii… imi primesc sireturile, cureaua, inelele si banii de sandwich.

Anterior mi-am luat ramas bun de la Relax&co iar cadoul meu de despartire a constat in 2 pachete de Viceroy rosu si 2 reviste cu integrame. Pe Relax aveam sa-l revad dupa vre-o 5 ani pazind usa unui club de fite din Bucuresti iar pe Vocea Salvatoarea aveam sa o cinstesc intr-o bodega obscura, nenea fiind atat de ametit incat desi am incercat sa-i explic ce si cum el tot n-a inteles de ce vreau sa beau cu el.

In fata sectiei de politie tata fuma nervos mergand in cerc, mare parte din energia lui mentala era canalizata catre tebecist, avea pe fata setea aia de razbunare care mie nu imi e caracteristica.
Mi-a intins o tigara desi nu suporta sa ma vada fumand, deseori cand ma prindea ma punea sa le arunc din gura, sau cel putin sa le sting.

-Hai acasa…
-Nu vin… nu pot.
-Hai ma acasa… ti-o fi si tie foame.
-Nu vin tata, tre sa fac ceva, sunt prea stresat, vreau sa plec undeva.

Nu stiu daca a fost bine sau rau dar ai mei la cele mai mari tampenii nu ma certau nu ma pedepseau, in schimb eram altoit pentru lucruri banale.

-Bine tata, inteleg… ai grija cat bei si pe unde te duci… ia banii astia, mai multi nu am.

Era sambata, iar sambetele mi le ardeam in Preoteasa intr-o companie selecta, Nikita era prin jur eu bucurandu-ma de protectia ei, eram fratili ei ce sa mai. N-am povestit nimic la nimeni de acolo desi in gasca era si o beizadea de mare mahar in politie care cu siguranta m-ar fi ajutat neconditionat.
 In grupul ala era si o fata Crispy pe care eu o admiram foarte mult, una dintre cele mai atragatoare fete pe care le-am intalnit, avea un trup lunguiet cu un forme ferme (cred ca de aici si porecla), imbratisabile si un zambet de pacatoasa pe o dantura perfecta. Venise de la munte suparata, se certase cu prietenul, o amica buna care-mi stia imensa afinitate crocanta, imi daduse detaliile. Chiar si asa eram destul de sceptic si pasiv, incercasem de multe ori sa intru in vorba cu ea, deficare data incoerent si de o stangacie demna de mila oricui dar nu de a ei.
Dar mi-am zis ca avand in vedere prin ce am trecut in zilele acelea, faptul ca-mi va arunca iar un zambet de “no thanks” va fi o nimica toata. M-am dus am dansat cu ea, ce frumos, vremurile in care dansai blues in discoteca, apoi pe holurile de sus aveam sa-i musc din sanii crocanti.

Cum e viata asta…m-am gandit atunci, de la suflat fum de tigara printre gratii la sarutatul unor frumosi sani albi pe un trup  bronzat, trup dorit, trup nesperat.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu