domicile conjugale

Stau intr-un bloc destul de linistit, bine multi pensionari, multe firme, si ceva tineret,  vecini care se mai adună la o baută in scară. In afară de Ariadna care cred că a murit, si a doi vecini de palier n-am socializat, nu prea cunosc, si nici nu sunt cunoscut deşi stau de 6 ani aici.
De obicei e linişte aici, rar perturbată de puştanii blocului astfel incerc şi eu sa menţin nivel scazut al decibelilor. Placuta linişte e perturbată acum de o ceartă conjugală. Nu mă deranjeaza fonic. Mă deranjează psihic. Mă intoarce în copilărie atunci cand in fiecare seara inainte de culcare chircit incheiam rugaciunea " şi nu ne duce pre noi in ispită ci ne izbăveşte de cel rău... şi să nu se mai certe mami cu tati ". Oho şi căt se mai certau. Doamne eşti surd?

Asta îmi era cea mai mare spaimă. Câteodată fugeam spre casă de la şcoală. Zece minute de mers pe jos parcurs in două minute de alergat nebun doar pentru ca eram sigur că s-a intâmplat ceva groaznic acasă. Ajuns in faţa scării trăgeam cu urechea să percep dacă s-a intâmplat ceva rau sus. Apăsam cu teamă pe clanţa uşii şi rămâneam stană. Covoarele deşternute, masa, scaune đârmate, cioburi.... mama bătută intr-un colţ plângănd in acel mod care-mi sfâşie inima, tata în altă camera fumând să se liniştească arucându-mi privirea aia de "eşti mic... nu mă judeca că nu inţelegi". Ajunsesem să-mi fie frică să plec de acasă. Faceam cu fraţii mei plantoane. Nu vin mă la joacă stau să-i păzesc pe ăştia. A rămas cineva sus cu ei?

Mă săturasem. Mă chinuiam să fiu imparţial. Nu puteam. Văzând vânatăile şi loviturile încasate de mama creştea o ură in mine faţa de tata. Pe măsură ce am crescut interveneam tot mai des şi cu din ce in ce mai mult succes între ei. Dar mă săturasem. Mă săturasem să  mă mai rog, atăt de ei cât şi de Divinitate. Certurile lor mă consumau, mă făceau să tremur incontrolabil, aveam atacuri de panică. Din cauza asta şi din altele incepusem să caut scăpare. Nu mai suportam să stau să-i păzesc. Mi-am găsit o familie surogat. Mama şi bunica unei prietene de atunci mi-au zis să stau cu ele. Am stat căteva săptămâni dar mi-am dat seama ca nu era corect faţă de prietena mea. Locuiam acolo în primul rând pentru că era linişte. Nu se certau intre ele, şi-mi erau dragi toate şi toate trei îmi făceau pe plac dar nu era corect. Simţeam că mă folosesc de prietena mea. M-am intors acasă. Mama în urma unui scandal plecase. Măcar era linişte.

Mi-am zis că o le arăt lor ce inseamnă Familie. Celula de bază a societaţii. Celula mea.
Normal, spre surprinderea nimănui, am eşuat lamentabil: cioburi şi la mine, scandal, bătăi, poliţie. Adn-ul, blestemul, simţul de umor al Bărbosului nu ştiu. Nu la fel de des măcar. Dar au fost. Nu ştiu...eu...ea...amândoi. Singura femeie in care am dat. Am fost o brută, animal, dobitoc, laş, inconsţient. Poate că sunt. Poate că pururea voi fi. Nu-mi explic de ce... nu pentru că aşa am vazut....mă dezic...imi e ruşine. Nu pentru că n-am iubit-o. Aş sării in foc şi acum pentru ea.

M-aş duce la ăştia la uşă. Acum nu mai urlă aşa tare, nu mai răstoarnă prin casă. Mai devreme se auzea un El care striga din toţi rărunchii că nu mai suportă. Cel mai aiurea e să chemi poliţia. Nu vine plutonieru Caisă să le zică " Mai copii viaţa e scurtă, nu aveţi timp de prostii de astea...hai vă rog eu încetaţi...de la ce v-aţi luat...prostii...hai dă-i un pup...spunei că-ţi pare rău...haaai că voi vă iubiţi...hai dă-i un pup...hai mă copii"
Ala o să inceapă cu deranjarea ordinii publice n shit, cu deranjaţi vecinii, sau cum mi-a zis mie unu "domne` şi eu imi bat nevasta dar nu ştie tot blocul".
Dacă l-aş cunoaşte i-aş zice " hai mă Cutarică să bem o bere...fumezi? Ia o tigară... las-o acum că nu rezolvaţi nimic, uite am trecut si eu prin astea, cel mai bine e să pleci, vorbiţi atunci când vă liniştiţi, vedeţi ce e de facut şi cum puteţi sa o rezolvaţi".

Eram aproape să ies pe uşă şi să o fac, stresat de urletele lui, şi de bocetul ei, chiar de nu-i cunoşteam dar mi-am dat seama că sunt inoportun. Şi acum că termin blogul ăsta observ că s-au liniştit. Bine ... le-am pus şi muzică. Poate s-au impacat. Sper să-i aud făcând dragoste, cum i-am mai auzit.

photo