Ma asteptam sa-mi moara cineva. Ma gandeam cum sa ma comport, daca sa scriu aici despre, daca sa port doliu… ce haine negre am si daca sa incetez sa-mi rad cele 206 fire de par de pe fata. Ma durea preconizata pierdere si regretam ca n-am profitat din plin de timpul avut la dispozitie pentru a vorbi mai multe desi de fiecare data cand am avut prilejul am cautat compania respectivei persoane. Imi parea rau si ca n-am o amintire materiala, imi doream sa am o poza anume, sau o caricatura sau un tablou infatisand persoana..sau toate 3. Din fericire n-a fost cazul… momentul despartirii s-a amanat, sper eu pentru o perioada cat mai indelungata.
A murit Dinica, sa-L odihneasca Dumnezeu, si mi s-a reiterat ideea de pierdere… eram mare fan al Actorului.. n-am cerut autograf decat la 2 persoane… iar Dinica era una dintre ele. Lucram intr-un cash`n`carry aveam un halat alb de doctor si o carioca in buzunar..stetoscopul era la gat la o colega , reflexiile reci metalice contrastau cu caldura decolteului ei si zic:
- Maestre ce onoare… va rog cu un autograf mare pe spatele halatului…
(Maestrul luand carioca si mazgalind zelos halatul)
- Lasa domne` autografele... eu caut ulei Muntenia…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu