joi

pilule


Pilule. Aş vrea să iau Prozac. Să râd. Să mă duc la o psihiatră sexi. Blonđă. Şi să vorbim. In derivă este foarte slab. Slab regizat slab jucat. Deriva mea e mult mai spectaculoasă, personaje mai complexe, realitatea mea bate scenariul lor aşa cum viaţa bate filmul si cum gura bate curu.

-E adevărat că prima şedintă nu se plăteşte?
-Dacă in 30 de zile situaţia ta nu se ameliorează o să-ti dau banii inapoi. Dacă la Activia trebuia să vii cu foliile, la mine...trebuie să pastrezi in minte cu ce eram imbrăcată. Ce mă studiezi aşa?
-Imi cer scuze...aşa mă uit eu...
-Aha..ca in bancul acela.."dansezi?  Nu ... aşa merg eu..."
-Spirituală... pentru o psihiatră...
-Darnic...in complimente pentru cineva care intreba prima chestie dacă şedinţa e gratuită.
-Sunt... scump la tărâţe...
-Ieftin la...?
-Vorbă...


-Deci... ce te face nefericit?
-Sunt fericit...
-Atunci cu ce pot să te ajut? Cauţi un sfat? Cauţi pe cineva să vorbeşti?
-Da... am perioade cănd trece o săptămână şi nu deschid gura. Săptămâna aia puteam să ţin cu succes locul unui mut. Nu-mi aud vocea... nu vorbesc cu nimeni... parcă am facut un jurământ al tăcerii.
-Doar al tăcerii? Sunt mai multe jurăminte...
-Logic...că odată cu ăsta al tacerii... am făcut mai multe. Mă privesc...cum mă privez...mă minunez.
-Oho...românul s-a nascut poet.
-Şi moare dramaturg aş putea spune.
-Mai e până acolo. Ce ai făcut azi?
-Am gătit. Paste. Foarte bune. Puţin cam picant. Gătesc picant de zici că mă tem să nu-mi mănânce cineva porţia. Atunci când eram copil, şi mă băteam pe sandwich-urile puse pe masă, scuipam pe ale mele astfel incăt să nu mi le mănânce alţii. Am incercat să păstrez strategia şi s-o aplic şi-n altele.Am scuipat pe cineva încercând s-o fac dezagreabilă pentru alţii dar n-a mers.
-Nu pari genul de sentimental, dar văd că ai ceva regrete.
-Regrete? N-am. Suişurile şi coborârile m-au făcut ceea ce sunt. Nu vreau să fiu altceva.
-Eşti măndru de ceea ce eşti?
-Nu sunt nici măndru nici nu mă ruşinez. Sunt doar eu...n-am etalon, n-am finiş line.
-Blazat... Trebuie să tinzi către ceva. Trebuie să fii intr-o continua dezvoltare. Trebuie să aspiri către ţinte. Trebuie să-ti  cauţi limitele şi să ţi le depăşeşti.
-Sunt in ritmul meu. Inevitabil mă dezvolt. Direcţie? Am...dar n-am sens.
-Ha-ha. Eşti atipic.
-Eşti varză.Cea mai proastă psihiatră.Mai bine te pălmuiesc decât sa te plăsmuiesc in continuare.Mai bine te muiesc...
-Phahaha...nici in vise...

Un comentariu: