Pe strada mea

Pe strada mea paşii îmi fug de pavelele sparte. Le caut pe cele întregi, le caut centrul, întodeauna cu dreptul, iar asta îmi transformă mersul într-un menuet. Fac cu mâna. Zâmbesc. Nu vine nimeni, dănţui singur.

Pe strada mea magazinele au obloanele trase. În loc de vitrine frumoase din care să-mi  cumpăr ţoale cu privirea, zăresc graffiti-uri obscene. Nu mă intimidează, am si eu obscen în mine, mult, vâscos şi dulce. Mi l-aş pune pe tricouri, sintetizat în câteva fraze isteţe. True love swallows gen.

Pe strada mea femeile sunt fete rătăcite. Şi cum ştiu că-s rătăcite, sunt speriate ca o domniţă intr-un cartier rau famat.  De ma opresc să intru in vorbă sunt dubios, dacă sunt prietenos le par periculos, iar dacă glumesc par maliţios. Dacă nu-şi dă seama că-i rătăcită e prea proastă s-o bag în seamă.

Pe strada mea m-am întalnit cu Toxica din nou. Ştiţi cum pe pachetele de ţigari îţi scrie cât gudron, nicotină si monoxid bagi in tine? Aşa scrie pe ea, căt la sută-i minciună, căt e trădare şi cât nebunie. Poate este toxică fix pe gustul meu. Ziceam că mă las de ea, dar atunci când mi-a zâmbit, am reintrat in sevraj. Îmi parea că are parul roşu ca şi cum s-ar fi sărutat cu focul. O să o strâng in braţe, o să-i zgârii spatele. Old habbits die hard.

Pe strada mea miroase a toamnă. Romica Jurcă m-a liniştit şi mi-a zis că-i normal să-mi miroasă aşa. Pe strada mea, în noapte, stâlpii de iluminat îmi par semne de întrebare gigant, ce împraştie umbre de îndoială. Pe strada mea pisici negre îmi taie calea. Dacă nu-s negre, sunt borţoase cu 7 tăciuni negrii.
foto

Poate că raiul e un loc
în care oamenii se nasc bătrîni
Poate că raiul e un loc
cu copacii veşnic desfrunziţi,
cu gunoiul neridicat
de trei săptămîni,
un loc în care florile miros a om
Poate că Dumnezeu e un bărbat
între două vîrste
Stă pe balcon
duminica
îmbrăcat în pijama
fumează ţigări scuturate
urlă la plozii lui
frumoşi
ca nişte îngeri
să dea muzica mai încet
Poate că raiul e pe strada mea

Poate că raiul - Daniel Silvian Petre